Mafia din portul Constanţa. Milioane de euro se pierd anual din cauza chiriilor subevaluate

Cel mai mare port din țară, portul Constanţa, pierde anual milioane de euro din cauza chiriilor și tarifelor preferențiale. Deşi chiriile au fost subevaluate chiar şi de zeci de ori, o lege votată în noiembrie, anul trecut, menţine încă un deceniu această situaţie. Situaţie ce a fost anchetată de deputaţi, care, însă, au ales să prelungească contractele cu operatorii portuari.În momentul de faţă, portul Constanţa este complet blocat, iar acest blocaj imobilar îi afectează pe operatorii care  vor să închirieze suprafețe în port, dar nu mai au unde. Parlamentar vreme de 12 ani, Mircea Toader a renunţat la deputăţie Are o altă miză acum: să facă parte dintr-un nou consiliu de supraveghere în domeniul naval care ar monitoriza inclusiv activitatea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CNAPMC) – administratorul portului de la Marea Neagră. Pe scurt, fostul deputat a propus înființarea unui Consiliu de Supraveghere, subordonat Consiliului Concurenței, din care speră să facă parte el însuși. Respins în Senat, proiectul său a fost aprobat în noiembrie 2016 de Camera Deputaților – forul decizional. Legea a fost contestată de Guvern la Curtea Constituțională, astfel că promulgarea ei s-a amânat. “Proiectul va fi promulgat în termen de maxim zece zile de la decizia Curții, în cazul în care va fi confirmată constituționalitatea legii”, a fost răspunsul dat de Administrația Prezidențială celor de la Rise. În moementul de faţă, beneficiari ai portului sunt şapte operatori  care controlează, practic, ieșirea la mare. Trei dintre ei au în acționariat firme înregistrate în zone offshore, unde își optimizează fiscal activitatea. Tot cei șapte operatori plătesc și cele mai mici tarife/chirii: în medie, cinci eurocenți pe metrul pătrat, tarife stabilite în contracte vechi, parafate la momente diferite, începând cu anii ’90. Sunt, în principal, fostele întreprinderi de stat cu activitate îndelungată în zona portului și privatizate în anii tulburi ai tranziției la economia de piață. Noua lege le va permite să-și consolideze poziția în port și să închirieze preferențial, fără licitație, timp de încă zece ani. Cei șapte operatori cumulează mai bine de 200 de hectare – dane, spații de depozitare și infrastructură. Sunt, practic, cele mai bune zone, cu adâncimi suficiente ca să poată acosta navele de mare tonaj. În total, portul se întinde pe o suprafață de 1.300 de hectare pe uscat și încă de două ori pe-atât pe apă, iar aici își desfășoară activitatea sute de companii. Constanța mai prinde topul porturilor europene doar pentru întindere. Deşi este  principala poartă de intrare a mărfurilor în România, nu figurează nici în primele douăzeci de porturi europene după volumul de marfă sau numărul de pasageri.

Citeşte mai multe despre afacerea Portul Constanţa, o adevărată ” caracatiţă” din Marea Neagră aici:http://www.riseproject.ro/chiriile-secrete-din-portul-constanta/

sursa – www.riseproject.ro